Bai si cazare in Baile Felix

Dupa ce turcii si tatarii au parasit zona Bihorului implicit si a statiunii Baile Felix, alungati fiind de austrieci in jurul anului 1692, a inceput o perioada de relativa liniste in care apele termale din Baile Felix au inceput sa fie din nou in atentia medicilor, a oamenilor de stiinta din teritoriu si a dezvoltarii infrastructurii de cazare in Baile Felix .

Astfel in anul 1731 medicul Francisc Gebb din orasul Oradea curios fiind de aceste ape termale a facut o analiza a acestora pentru a vedea in ce proportie contin minerale. Medicul a descoperit calitatile extraordinare ale apelor termale pentru vindecarea multor boli reumatismale, neurologice in unele cazuri si paralizia dar, si boli precum raia si scorbutul, podagra si desigur si altele , acesta recomandand tratamentul in aceste ape precum si ungerea cu namolul provenit de la acestea si astfel s-a dezvoltat spatiile de cazare in Baile Felix.

Urmarea a fost ca, in anul 1733 aici existau locuri de cazare in Baile Felix si mai existatu deja 4 bai dintre care: o baie de calitatea intai pentru oamenii bogati care era construita din caramida fiind acoperita iar in apropierea acestei bai se aflau sase camere frumoase dotate cu toate cele necesare.

Alaturi de acestea se afla baia pentru oamenii de conditie mai saraca insa si acestea erau destul de bine intretinute si aveau alaturate de asemenea patru camere inzestrate si acestea cu toate cele necesare aceste bai fiind de asemenea acoperite. Insa deoarece aceste bai erau ridicate din lemn necesitau destul de des reparatii si ingrijiri din cauza aburilor care se ridicau incontinu.

De asemenea afara in aer liber erau doua bai imprejmuite de un gard de lemn si care se foloseau vara nefiind acoperite iar cazare in Baile Felix se realiza sub cerul liber in perioada de vara. Pe langa baile de care am pomenit pe teritoriul statiunii Baile Felix de atunci se mai aflau o casa construita care era a arendasului bailor , magazii pentru vin , un grajd si o alta casa de lemn nelocuita.

Din documentele vremii rezulta ca Episcopia Romana-Catolica dadea in arenda baile printr-un contract ce prevedea intretinerea acestora creerea de conditii corespunzatoare pentru bai, primirea oaspetilor persoanele oficiale si episcopii sa fie scutiti de taxe iar sumele incasate sa fie consemnate intr-un registru.

Toate lucrarile efectuate in bai, imbunatatirile aduse cladirilor si bailor erau in permanenta consemnate in documente ce demonstrau starea bailor , si de asemenea tratamentele care se faceau in statiunea Baile Felix.

Arheologia in Baile Felix

Puterea apelor calde din regiunea Baile Felix si Baile 1 Mai coincide cu stabilirea primelor asezari omenesti in zona si despre existenta acestor izvoare tamaduitoare s-a stiut dintotdeauna.

In zona statiunii Baile Felix au fost descoperite diferite monezi si vase de lut ars, unelte slefuite, toate demostrand ca oamenii erau asezati din cele mai vechi timpuri aici inca dinaintea venirii romanilor si traind in conditii foarte simple.

De asemenea, odata cu sapaturile efectuate in Baile Felix s-a descoperit si o conducta de ceramica bine arsa care in prezent este pastrata la biblioteca din Baile Felix. In baza descoperirilor arheologce din zona cercetatorii au afirmat ca viata oamenilor din jurul izvoarelor termale a continuat neintrerupt bucurandu-se de binefacerile ei chiar si romanii.

Existenta apelor termale de langa Cetatea Oradiei a fost atestata documentar la inceputul mileniului al doilea printr-o diploma a Vaticanului in care se pomeneste despre utilizarea acestor ape si despre existenta localitatii Sanmartin situate la distanta de 1 leghe de Baile Felix si care apare in unele documente numele acesteia fiind legat de cel al apelor termale.

O lunga perioada de timp, Baile Felix au fost cunoscute si sub denumirea de Baile Sanmartin care au fost multa vreme in proprietatea calugarilor premonstranti ce vietuiau la Sanmartin. Prima constructie destinata tratamentului s-a ridicat in anul 1711 de catre Heldres Felix cladire care a fost ridicata exact deasupra izvorului Felix iar apa din acest izvor este folosita chiar si in prezent pentru curele interne.

Izvoarele din Baile Felix aducatoare de sanatate inca din anul 1700

Medicul Gebb Francisc, in anul 1731, a studiat componenta apei termale de la Baile Felix aplicand in tratament medical rezultatele obtinute.

Stephanus Hathvany, in anul 1777, a descris Baile Felix ca fiind apele calde Oradene ce nu se gasesc in oras sau in suburbie ci, la o distanta oarecare. Cine vrea sa ajunga la izvoarele aducatoare de sanatate trebuie sa porneasca din Oradea pe un drum drept, de la nord spre sud.

Intre anii 1711-1721 in Baile Felix a fost administrator Helcher Felix in timpul caruia s-a descoperit un izvor termal de mare debit care, desi astazi este disparut, a primit numele de “Felix”.

In 1744 s-a construit o cladire inalta ce dispunea de camere de cazare si pavilioane, unele cu 10 camere, altele cu 5 camere. In apropiere de bai exista si o casa cu gradina ocupata tot pentru bolnavi, care pe perioada verii, bolnavii puteau sa stea afara in carutele lor acoperite cu coviltiruri, la aceea vreme insa, plebea de rand nu frecventa aceleasi bazine cu oamenii de conditie aleasa.

Nu se stie exact de unde vine numele statiunii “Felix “, unii spun ca ar veni de la numele administratorului Felix al carui nume s-a generalizat pentru intreaga statiune , alta parere este ca, numele statiunii ar veni de la cuvantul "felix" ce s-ar traduce cu "fericirea insanatosirii", cert este ca , statiunea Baile Felix reprezinta cu adevarat un elixir al sanatatii.

Cazare in Baile Felix - o destinatie mereu placută

Statiunea Baile Felix este cea mai renumita statiune balneoclimaterica din Romania. Nu sunt deloc putini cei care vin pentru relaxare gasind aici posibilitati de distractie şi cazare, dar cei mai multi vin aici pentru a-şi ameliora sănătatea in apele termale.

Dintotdeauna oamenii au venit la Baile Felix cu mic cu mare chiar şi în vremurile cand nu erau masini astfel incat localnicii se deplasau pe jos sau in carute trase de cai.

Sigur este că apele binefacatoare din Baile Felix au vindecat foare multe boli din cele mai vechi timpuri si se estimeaza ca apele termale de aici au o vechime de 24ooo ani. Putini sunt cei care stiu ca pana la sfarsitul primului razboi mondial in staţiunea Băile Felix exista un muzeu care adapostea obiecte lasate de cei care gasisera aici vindecarea: bastoane, cârje, cărucioare şi altele.

Pâna la cutremurul din 1834 băile din aceasta statiune erau simple, acoperite cu şindrila sau stuf. Dupa cutremur s-a inceput in Baile Felix o dezvoltare noua prin ridicarea de noi construcţii si modernizarea instalatiilor sanitare astfel încât posibilităţile de cazare in Băile Felix s-au îmbunatăţit şi diversificat.

Astazi, staţiunea dispune de o baza de tratament foarte modernă, personal medical foarte bine pregatit iar locurile de cazare Băile Felix sunt pentru pretenţiile şi aşteptările fiecaruia, astfel că staţiunea Băile Felix este preferata între staţiunile cu tratamente de recuperare din ţara noastră.

Foarte cautata de turiştii români si străini, statiunea Baile Felix dispune in prezent de numeroase locuri de cazare la hotelurile societaţilor de turism sau la pensiunile din jurul statiunii care au devenit tot mai dese.

Astfel putem aminti doar câteva locaţii de cazare în Băile Felix: Hotel Poieniţa, Hotel Mureş, Hotel Felix, Hotel Lotus, Hotel Termal, Hotel Internaţional, Hotel Someş, Hotel Unirea etc.

Cei care doresc o cazare la pensiune, pot incerca una dintre numeroasele pensiuni din Cartierul Verdi. Pentru turiştii care adoră cazarea la corturi pot gasi locuri de campare în partea de Sud a staţiunii.

Relieful Statiunii Baile Felix

Statiunea Baile Felix se gaseste in imediata vecinatate a Statiunii Baile 1 Mai in partea de Vest a Romaniei la contactul dintre Campia de Vest si Dealurile Vestice la o altitudine de 140 m. Campia de Vest a Romaniei face parte dintr-o intinsa zona depresionara cu relief de campie numita Campia Panonica care s-a format prin umplerea Marii Panonice cu sedimente aduse din raurile care coboara din unitatile de relief mai inalte situate spre Est.

Statiunea Baile Felix se afla intr-o zona impadurita astfel, in partea de Est şi Sud a staţiunii apar terminaţiile din Dealurile Padurea Craiului prin Dealurile Cordaului, Dealul Şomleu şi Dealul Apateului. Dealul Şomleu este format din calcare si are un relief carstic mai semet, având o forma mamelonara din care se remarca avenul “Hudra Bratii”. Au fost gasite in acest deal o serie de depozite fosiliere de mamifere care au fost expuse la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea.

Terenul câmpiei este reprezentat prin argile: argile nisipoase si marne cu intercalatii nisipoase acestea, fiind usor de erodat, a facut ca dealurile sa aiba o altitudine redusa cu aspect de culmi prelungite si povarnisuri domoale. Tot in aceasta zonă se afla Câmpia Miersigului, parte din Campia de Vest al carei relief este reprezentat prin glocisuri care, au aspectul unor câmpuri intinse dispuse in trepte si inclinate spre Vest. Văile care apartin de bazinul hidrografic Peţa au fragmentat podurile de terase si de glocisuri acestea fiind largi, cu versanţi domoli lunci extinse iar albiile minore din cadrul acestora atingând uneori adancimea de doi metri.

La contactul dintre cele doua unitati de relief exista anumite portiuni unde apele subterane se incalzesc foarte puternic pana la 9o de grade. Aici exista roci vulcanice unde temperatura este mai ridicata iar apele care ajung in aceste zone se incălzesc mărindu-si volumul si urcă la suprafaţă in mod natural cum este cazul celei din Statiunea Băile Felix.

Istoricul statiunii Baile Felix

Existenţa izvoarelor de apă geotermală de la Băile Felix a fost atestată din timpuri stravechi. Astfel, intr-un document al Vaticanului din anul 1214 se scrie de prezenţa apelor termale în zonă. Mai târziu, în secolul XVI-lea, Janos Szalardy mentioneaza în cronicile sale despre existenţa Băilor de la Sânmartin (nume sub care statiunea a fost cunoscuta multă vreme), nume împrumutat de la localitatea invecinată.

În secolul al XVIII-lea, in anul 1711, pe vremea când băile au fost administrate de către Felix Heldres, s-a descoperit un izvor (azi dispărut) căruia i s-a dat numele de "Felix", deasupra căruia s-a construit o mică clădire de lemn. După aproximativ 30 de ani, s-a construit o clădire cu etaj care dispunea şi de camere de cazare. Cutremurul de pământ din anul 1834 a dus la reaşezarea faliilor iar debitul izvorului natural s-a micşorat forte mult, neputând satisface cererea de cazare şi tratament. Jumătate de secol mai târziu, în anul 1885, pe vremea administratorului Balint, s-a efectuat primul foraj modern de adâncime. Izvorul care poartă numele de "izvorul Balint" funcţionează şi astăzi şi are o temperatură de 47-49 grade Celsius, şi un debit zilnic foarte mare. După amenajarea acestei surse de apă termală, staţiunea a avut un nou avânt de dezvoltare construindu-se mai multe pavilioane, crescând numarul locurilor de cazare.

În zilele noastre staţiunea Băile Felix este cea mai mare staţiune balneoclimaterică din România, atât ca si număr de locuri de cazare, cât şi ca baza tehnică de tratament.

Baile Felix intre tratament si agrement

Staţiunea balneoclimaterică Băile Felix este cea mai mare şi cea mai cunoscută staţiune balneară din Romania. Cu vechi tradiţii de turism intern şi internaţional, staţiunea Băile Felix se află pe harta serviciilor turistice ale Europei.



Locaţii de cazare: Hotel Unirea, hotel Mureş

 Comparativ cu alte staţiuni balneare din România, staţiunea Băile Felix deţine cea mai modernă bază de tratament, de agrement şi de locuri de cazare din ţară. Datorită bio-climatului de cruţare, tratamentele sunt posibile tot timpul anului. Cei care iubesc băile pot să se recreeze în ştrandul în aer liber Apollo chiar în plină iarnă când afară sunt -10 grade Celsius. Căile de acces la staţiunea Baile Felix sunt practice datorită infrastructurii existente bune: drumul naţional auto #76 Oradea -> Baile Felix (curse regulate cu autobuzul 9 km), cale ferată Oradea -> Băile Felix (curse regulate cu automotorul 15 km).